Cultură în nopți mirifice și zile de coșmar de pe la Sahara

  • Adriana Cârcu
    Adriana Cârcu
  • Dana Sarmeș
    Dana Sarmeș
  • Gyuri Fikl
    Gyuri Fikl
  • pictori și sculptori la Socolari
    pictori și sculptori la Socolari
  • Ciclova Montană
    Ciclova Montană
  • Calin Beloescu
    Calin Beloescu
  • G.Fikl
    G.Fikl
  • stradă în satul Socolari
    stradă în satul Socolari
  • Stefan Tasi
    Stefan Tasi

O reușită inițiativă culturală, cu aplomb, cu selecție de invitați cu exigență valorică, această Arta-n casă a Asociației culturale Contrasens. Aș spune câteva vorbe despre minunatele locuri cu dealuri, pajiști și pădure, ușor dincolo de turismul comercial de la Socolari, Ilidia, Ciclova Montană, cu expresive case de piatră de munte multe salvate de artiști plastici, regizorii, scriitori din Timișoara, pasionați de patrimoniu istoric montan bănățean. Restaurările arată superb, cu gust, așa cum sunt casele și atelierele de creație ale minunatului artist Gyuri Fikl, sau Stefan Tasi, doi artiști de calibru, cu idei și sex-apel plastic la public, la fel precum amicul Vlad Corban sau Călin Beloescu care și-a cumpărat atelier (sau l-a dobândit prin Daniela Beloescu), o fostă apotekă (farmacie în grai chezaro-crăiesc) în vecinătatea casei aranjată cu gust literaro-plastic a  Adrianei Cârcu, la Ciclova Montană, unde ”am servit” cu ”domnul Marineasa”, într-un pridvor retro, pepene galben și verde cu gheață, la adăpost de vipia nemiloasă – locuri minunate cu istorie aproape neștiută, cu biserică romano-catolică pe țanc de munte aparținând dispărutei comunități de pemi din Boemia, plecați de decenii în Germania și care, mai nou, după spusele Adrianei Cârcu, vin vara în pajiștea satului, execută proțițioane, cum le ziceau băștinașii valahi, alaiurilor de munte cu prapori și țoale nemțești de prin satele cu pemi din munții din jur, la biserica de pe stâncă. Vara, preț de o zi și o noapte în căldurile toride, la Sfântă Maria Mare, la 15 august vin pemii cu proțițioanele.

Așadar evenimente cu ștaif estetic, cu invitați de top, de la Ada și Alexandru Solomon, Aura Twarovska căreia îi urez succes și susținere publică pentru a ajunge în fruntea Operei din Timișoara pentru încercarea dificilă din 2021 – anul spăimos al capitalei culturale europene într-un oraș care duce lipsă de creativitate culturală, are nevoie perspective și energii noi, de tineri pregătiți pentru cultura alternativă, așa cum programul Arta-n casă îi pregătește pe studenții cazați la o superfaină pensiune de la Ilidia, cu worksopuri, mentorate și momente de scaldă la piscina din curtea primitoare, cu aceeași reușită recuperare pentru modernitate a vechimii tradiției locului, în felul stârnit de prințul brit Charles la Viscri. Aș mai spune despre prezența lui Liviu Mihaiu, Vlad Tăușance, despre Sorina Jezca sau Marius Giura la seminarii despre management cultural, despre festivaluri, despre patrimoniul rural și natural, expoziții de sculptura la Galeria Socolari, cred că-i singura galerie de artă la sat, cu Kelemen ăl Bătrân (Ștefan ca să-l deosebim de Kelemen ăl Tânăr, Gabriel Kelemen care susține și el un seminar despre artă și kitsch cu Dana Sarmeș, cea care managerizează toată nebunia, cu spectacol de teatru semnat de Ștef Iordănescu, cu seară de jaz, alta cu blues într-o casă cetate cu sală de spectacol cu de toate, de la reflectoare profesioniste la toate accesoriile necesare. Un căsoi-cetate care este la rândul ei o minune veche-nouă, cu ziduri de piatră fără betoane, cu var preparat după rețete de tradiție medievală adus de pe lângă Roma și cu artă de la Fikl, cu camere amenajate pentru găzduirea invitaților, totul făcut de dragul artei și culturii de proprietara cetății, doamna Marina.

Așa ceva este musai să fie continuat. Doar așa putem găsi calea spre creativitate și originalitate pentru capitala culturală. Cu arta-n casa oamenilor, cu tineri, cu învățământ alternativ, cu voluntari și domenii ale privaților care să descopere bucuria comunitară a evenimentului cultural. Poate vor pricepe și cei din privat, care sunt mulți și cu snagă financiară, că investiția în cultură este de folos economic. Că magnetismul locurilor, a caselor restaurate, a munților, a satelor neștiute și așa de frumoase, că Timișoara ca o capitală a acestor minunății ale provinciei noastre istorice, are nevoie să ajungă în anul spăimos 2021 cu public cât de cât format, cu manageri culturali tineri, cu oenge-uri care știu ce vreau și să își urmărească obiectivele cu încăpățânare civică. Această Artă-n casă de la Socolari ne dă niscaiva speranțe de mai bine. Gratulări și felicitări Danei Sarmeș și întregii echipe!

 

                                                Daniel Vighi